O tristete coroziva si acea disperare in care realitatea inceteaza sa mai aiba un scop, sens si iluzii… Aceasta depresie profunda in care disperarea se imbina cu depresia, alcatuieste una dintre cele mai grave realitati clinice.
Deznadejdea in depresie este o realitate foarte debilitanta. Este golul cel mai absolut, dorinta de a trai esueaza, este neputinta si credinta ca nimic din ceea ce facem nu va imbunatati lucrurile. Valul acela cenusie stinge una cate una toata valoarea persoanei pana la instaurarea unor simptome in care curg oboseala, lipsa stimei de sine si, in multe cazuri, chiar si ideatia de a pune punct la tot.
Un filozof danez din secolul al XIX-lea si parintele existentialismului, obisnuia sa spuna ca depresia devine un blestem atunci cand este combinata cu disperarea si lipsa de speranta. El insusi a definit-o ca o tulburare spirituala, in care persoana nu mai gaseste sens in orice caz. Nimic nu poate fi mai anihilant decat a trai in acel neant in care se pierde chiar si capacitatea de a iubi si aprecierea de a fi in sensul cel mai profund.
Pentru ca atunci cand depresia merge mana in mana cu deznadejdea, totul esueaza si dispare sub picioarele noastre. Aceasta idee, oricat de frapanta ar parea, se potriveste foarte bine cu conceptia cognitiva stabilita de un psiholog in anii 60. Pentru acesta din urma a existat un tip de depresie in care atribuirea interna era atat de negativa incat a cufundat fiinta umana intr-un tablou clinic de mare suferinta.
Sa vedem mai multe date mai jos.
Credinta este pasiunea pentru ceea ce este posibil si speranta este tovarasul de nedespartit al credintei.
Deznadejdea in depresie, golul care capteaza
In literatura de psihopatologie, conceptul de lipsa de speranta a fost intotdeauna oarecum neglijat. Mai mult decat atat, studii precum cel realizat de dr. Marc Burgy, de la Universitatea din Heidelberg, in Germania, indica faptul ca experienta subiectiva a acestei dimensiuni se afla in spatele unor realitati la fel de grave precum sinuciderea. In acest fel, si din punct de vedere fenomenologic, deznadejdea in depresie este un aspect caruia ar trebui sa i se acorde mult mai multa relevanta.
Pe de alta parte, exista un aspect care formeaza, fara indoiala, coloana vertebrala a acestei probleme si este ca disperarea se afla in spatele depresiei majore . Stiind acest lucru, urmatoarele intrebari pe care ni le putem pune sunt: ce fel de simptome prezinta aceasta afectiune? care este anatomia lipsei de speranta in depresie?
Simptomatologie
- Anhedonia, incapacitatea de a simti placere din lucrurile care anterior ne-au placut sau ne-au interesat.
- Oboseala.
- Tulburari de somn (sau somn putin sau hipersomnie).
- Modificari ale alimentelor (sunt oameni care isi pierd pofta de mancare si altii, dimpotriva, care mananca in exces).
- Pierderea energiei, incapacitatea de a efectua aproape orice activitate.
- Probleme de concentrare.
- Neputinta (sentimentul ca, oricat ne-am stradui, nimic nu va deveni mai bun)
- Viata inceteaza sa mai aiba un sens clar, nu exista scopuri, iluzii sau un sentiment de legatura cu cei din jurul nostru .
- Gandurile de sinucidere.
Cum sa tratezi deznadejdea in depresie?
Exista o propunere teoretica foarte interesanta care ne vorbeste tocmai despre teoria depresiei datorata deznadejdii . Conform acestui cadru, aceasta conditie psihologica se bazeaza intotdeauna pe o vulnerabilitate de origine cognitiva.
Cu alte cuvinte, oamenii ne creeaza stiluri de gandire in care avem tendinta de a anticipa evenimentele negative, in care insasi atribuirea interna se limiteaza la distrugerea stimei de sine, iar fiecare proces mental ajunge sa ne invalideze, cufundandu-ne intr-o stare de neputinta absoluta.
Sa vedem mai jos cateva strategii pentru a reflecta asupra modului de a face fata lipsei de speranta in depresie.
Straturile depresiei
Dupa cum bine stim, exista diferite tipuri de depresii. Acum, o mare parte dintre ele sunt formate din mai multe straturi, mantale care sufoca si sufoca valorile, punctele forte si perspectivele . Astfel, unul dintre cele mai groase si mai externe straturi este cel al lipsei de speranta si al disperarii, ambele generand acele raspunsuri emotionale si comportamentale care modeleaza depresia.
Trebuie sa-i retragem, sa le luam puterea.
- Deznadejdea in depresie are un astfel de impact, deoarece creeaza o bucla de feedback. Modul in care isi are originea este prin urmatorul ciclu de ganduri–> Stiu ca sunt rau, ca sunt deprimat si sa fiu asa ma face sa fiu disperat. Ma simt trist, nu imi place asa, iar in final imi asum o atitudine pasiva, de evitare si de hibernare. Asumarea acestei atitudini imi atenueaza si mai mult sperantele, pentru ca ma simt inutil si nu vreau.
Intrebati convingerile pentru a separa fiecare strat
Dupa cum putem vedea in exemplul anterior, fiecare abordare mentala o hraneste pe urmatoarea, creand astfel strat dupa strat in care depresia adera mult mai mult la propria fiinta. In mod ideal, nu am cultiva acest proces. Daca sunt constient ca ma simt rau, evit sa intaresc acea realitate, prin pasivitate sau predare.
Ceea ce voi face este sa ma pun la indoiala, incercand sa-mi sparg convingerile contraproductive, ale stilului „totul merge prost pentru mine, nu valoresc nimic” etc. si ma voi intreba de ce sunt asa, voi gasi origine si apoi voi defini propuneri pentru a inversa acea stare.
Deznadejdea se hraneste cu energia ta, nu-i da mai multa putere
Disperarea este o gaura neagra care prinde totul . Invaluie fiecare sclipire de lumina, fiecare farama de iluzie, fiecare farama de optimism. Sa o hranim este cea mai mare greseala a noastra; totusi, nu ne putem opri mereu sa aruncam putinele ramasite de forta si lumina care ne-au mai ramas, pentru ca ne lipsesc incurajarea, pentru ca nu avem sprijin sau pur si simplu pentru ca nu stim cum sa o facem.
In aceste cazuri, este vital sa avem intotdeauna ajutor specializat. Nu o putem face singuri, mai ales cand deznadejdea depresiei ne duce in acel abis unde apar ideile cele mai extreme si periculoase. Sa evitam sa atingem aceste limite si sa reactionam la timp, pentru ca depresia este tratabila si astfel de scheme mentale daunatoare pot fi schimbate cu altele mai flexibile, mai puternice si mai rezistente .
Sa tinem cont de asta.
