Padurea tropicala este o formatiune vegetala dominata de biotipul arborilor cu o structura complexa care se dezvolta in zona intertropicala. Se caracterizeaza prin diverse straturi de vegetatie si este unul dintre biomii cu cea mai mare diversitate biologica de pe planeta.
Practic, exista patru tipuri de paduri tropicale, care sunt padurea tropicala calda, padurea montana, padurea semifoioasa si padurea de foioase. Aceste paduri se extind in fasia intertropicala (intre Tropicurile Racului si Capricornului) in America, Africa, Asia si Oceania.
Flora padurii tropicale este alcatuita din angiosperme cu frunze late, cu o mica reprezentare a gimnospermelor. Printre cele mai abundente familii se numara leguminoasele, Bignoniaceae, Solanaceae, Rubiaceae si palmierii.
In tufarie (partea inferioara) exista o mare diversitate de ferigi, unele specii arborescente ajungand pana la 5 metri inaltime. In junglele Americii tropicale, orhideele, bromeliadele si aroizii epifiti abunda.
Fauna este la fel de diversa, cu insecte abundente, amfibieni, pesti, reptile, pasari si mamifere. Exista o predominanta a mamiferelor mici, dar dintre cele mai mari se remarca gorila junglei, elefantul african de jungla, leopardul si cimpanzeul.
Caracteristicile padurilor tropicale
Padurile tropicale sunt cele mai diverse ecosisteme terestre din punct de vedere biologic. Ele alcatuiesc un biom care se manifesta sub forma unor mase mari de vegetatie situate in fasia intertropicala.
Structura vegetala
Padurea tropicala are o structura vegetala complexa, cu 4 pana la 5 straturi de vegetatie si grade variate de epifitism (plante care cresc pe alte plante) si cataratoare (plante care se catara pe alte plante). In cazul padurii tropicale subumede, structura este mai simpla cu doar doua sau trei straturi.
Frunze si lumina
Diversele adaptari ale plantelor din padurea tropicala sunt conditionate de lumina, adancimea solului sau umiditatea relativa ridicata.
Radiatia solara patrunde in padure intr-un gradient vertical care va influenta dimensiunea si structura frunzelor. In baldachin lumina soarelui este foarte intensa, iar frunzele tind sa fie mici.
In straturile intermediare, frunzele au o limba mai lata si mai subtire si tind sa fie mai mari la plantele de subteras. In acest fel, se poate profita de radiatia luminoasa scazuta care reuseste sa patrunda in padure.
Radacini tabulare sau laterale
In multe paduri tropicale, solul este putin adanc si copacii mari nu pot dezvolta radacini adanci. Acest lucru le limiteaza capacitatea de sustinere, astfel incat dezvolta radacini laterale extinse asemanatoare cu contraforturile bisericilor medievale.
Umiditate relativa foarte mare
In padurile tropicale tropicale, cu temperaturi ridicate si precipitatii mari, umiditatea relativa este foarte ridicata. Plantele transpira (elibereaza vapori de apa) prin stomatele gasite pe frunze.
Cand umiditatea relativa din mediu este foarte mare, asa cum se intampla in multe paduri tropicale, procesul de transpiratie este impiedicat. Din acest motiv, unele specii de plante au dezvoltat un mecanism activ de eliberare a apei sub forma lichida.
Acest proces este cunoscut sub denumirea de gutatie si se realizeaza prin pori numiti hidatozi situati pe marginile frunzei.
Ciclul nutrientilor in sol
In general, solul padurilor tropicale nu este foarte fertil si in unele cazuri este un sol de mica adancime.
In padurile tropicale, nutrientii se acumuleaza in biomasa vegetala si in asternutul care se afla la suprafata solului. Ciclul nutrientilor din ecosistem este asociat cu organismele in descompunere, precum si cu reteaua micorizica.
Biogeografie
Majoritatea teritoriilor in care se dezvolta padurile tropicale au o istorie biogeografica comuna. Intreaga zona corespunzatoare Americii de Sud, Africa, Madagascar, India si Australia a facut parte din vechiul continent Gondwana acum 200 de milioane de ani.
Acest continent s-a separat de Jurasic si Cretacic pana in prezent si o mare parte din flora si fauna acestor paduri tropicale au relatii in principal la nivel de familie.
Rolul in echilibrul planetar
Rezervor de carbon
Padurile tropicale sunt cele mai productive ecosisteme terestre de pe planeta, iar capacitatea lor de acumulare a biomasei le face un important rezervor de carbon. Prin urmare, fiecare copac din padure incorporeaza CO2 atmosferic si fixeaza carbonul ca tesuturi vegetale.
Acest lucru contribuie la reglarea CO2 atmosferic si la reducerea incalzirii globale, care astazi este una dintre cele mai mari amenintari pentru mediu.
Producerea de oxigen
Padurile tropicale nu sunt plamani (nu consuma oxigen, nici nu elibereaza CO2), ele indeplinesc functia opusa. Padurile tropicale consuma CO2 si elibereaza O2 in mediu, dar consuma si oxigen prin respiratie.
Aceste ecosisteme sunt una dintre principalele surse de O2, depasita de fitoplanctonul marin.
Ciclu de apa
Padurile tropicale sunt mase uriase de plante care transpira, iau apa din pamant, o filtreaza si o elimina in mediu sub forma de abur. Pe de alta parte, padurea functioneaza ca un mare protector al solului, incetineste viteza de scurgere a apei si faciliteaza infiltrarea.
Locatie
Padurile tropicale sunt situate intre Tropicul Racului (23º 26′ 14″ latitudine nordica) si Tropicul Capricornului (23º 26′ 12.9″ latitudine sudica).
America
In America exista 57% din padurile tropicale, din sudul Mexicului pana in nordul Argentinei. Cea mai mare masa de padure tropicala este padurea din bazinul Amazonului.
Junglea Amazonului se extinde in cea mai mare parte prin teritoriul brazilian, iar restul este distribuit intre Bolivia, Peru, Ecuador, Columbia si Venezuela. O alta extindere mare a padurilor tropicale corespunde padurilor din Scutul Guyanei (Venezuela, Brazilia, Guyana, Surinam si Guyana Franceza).
Africa
In Africa, padurile tropicale se dezvolta la sud de desertul Sahara pana la savanele si tufisurile care marginesc desertul Kalahari. Cele mai mari suprafete se gasesc in padurile tropicale din Congo si Madagascar.
Extinderea aproape totala a padurii tropicale de pe acest continent este situata in Africa Centrala-Vest. Aceasta acopera Camerun, Gabon, Republica Centrafricana si Republica Congo.
Asia
Sunt situate in regiunea indo-malaya din Asia de Sud-Est, evidentiind jungla ecuatoriala din Borneo. Aceste paduri sunt in prezent amenintate de defrisarile pentru cultivarea lemnului si a palmierului de ulei (Elaeis guiensis).
Oceania
Padurile tropicale de campie si padurile tropicale montane se gasesc in Papua Noua Guinee, Noua Caledonie si nord-estul Australiei. Padurile tropicale Queensland contin majoritatea ramasitelor padurilor tropicale antice Gondwana.
Tipuri de paduri tropicale
Padure tropicala ploioasa calda
Termenul „padure tropicala” a fost folosit pentru a se referi exclusiv la padurea tropicala calda (cum ar fi junglele Amazon, Congo si Lacandon din Chiapas). Aceste formatiuni vegetale se dezvolta in zona intertropicala pe teren plat sau usor ondulat la altitudine joasa.
Padurile tropicale ploioase prezinta temperaturi relativ ridicate (in medie 27 ºC sau mai mult) cu oscilatii scazute pe tot parcursul anului.
Precipitatiile sunt mari, in unele cazuri peste 6.000 mm pe an si fara un sezon uscat clar definit. Avand in vedere temperaturile si precipitatiile ridicate, umiditatea relativa este si ea ridicata, fiind mai mare de 70-80%.
Acestea sunt padurile tropicale cu cea mai mare complexitate structurala, pot avea pana la 5 straturi si numeroase epifite si alpinisti. Arboretul nu este foarte dezvoltat din cauza luminii putine care reuseste sa ajunga la sol.
Padure tropicala montana sau padure cu nori
Este o padure tropicala unde temperatura este moderata de altitudinea deasupra nivelului marii. In aceste cazuri, temperatura medie anuala este mai scazuta si nu exista o perioada uscata bine delimitata din cauza aparitiei ploilor orografice.
Ploaia orografica se formeaza atunci cand masele de aer incarcate de umiditate se ciocnesc cu muntii si se ridica. Pe masura ce aceste mase cresc, temperatura scade, se formeaza nori si apa se condenseaza si precipita.
Acest tip de padure este foarte exuberant, cu umiditate relativa ridicata si 3 pana la 4 straturi de vegetatie si sunt cunoscute si sub denumirea de paduri de nori.
Arboretul este alcatuit din ierburi si arbusti si este foarte dezvoltat pe versantii cei mai expusi la lumina soarelui. In zonele plate in care copertina superioara este mai inchisa si nu patrunde multa lumina laterala, subterasa este mai deschisa.
Padure tropicala semifoioasa
Sunt paduri tropicale intr-un climat bisezonal cu 3 pana la 4 straturi de vegetatie si un tupus dens. Ele pot avea o aprovizionare suficienta cu apa la nivelul panzei freatice (ape subterane).
In acest ecosistem, unele specii de plante mentin frunzisul deoarece pot obtine apa din panza freatica datorita unui sistem radicular adanc.
Un alt grup de copaci isi arunca tot frunzisul in sezonul uscat si reduc astfel pierderile de apa. Prin urmare, in sezonul uscat intre 40 si 50% dintre copaci isi pierd frunzisul, iar in sezonul ploios il inlocuiesc.
Padure tropicala de foioase
Sunt paduri tropicale uscate, cu un climat bisezonal marcat si precipitatii relativ scazute (900 pana la 1.500 mm pe an). Ele pot aparea in zone cu precipitatii mai mari, dar cu limitari de retinere a apei, din cauza pantei terenului sau a permeabilitatii solului.
In acest tip de padure, 80% sau mai mult din specii isi pierd tot frunzisul in sezonul uscat. Structura este relativ simpla, cu 2 sau 3 straturi, un baldachin superior deschis, tufar dens si catarare minora si epifitism.
Flora padurii tropicale
O familie care caracterizeaza imaginea populara a tropicelor este Palmae sau Arecaceae, iar speciile de palmieri pot fi gasite in aproape toate padurile tropicale. Alte familii sunt comune in padurile tropicale din America, Africa, Asia si Oceania, cum ar fi leguminoasele, gutiferele, moraceae si mirtaceele.
Un element caracteristic al padurilor tropicale din intreaga lume, in special padurile cu nori, sunt ferigile arborescente. Aceste ferigi gigantice fac parte din subterasa padurii si apartin familiei Cyatheaceae.
Padurea tropicala americana
Speciile de leguminoase, Meliaceae, Moraceae, Malvaceae si Rubiaceae abunda in padurile tropicale americane.
Dintre leguminoase, se remarca printre altele specii din genurile Albizia, Lonchocarpus, Anadenanthera. La meliaceae, cedru american (Cedrela spp.) si mahon (Swietenia macrophylla), care sunt arbori cu lemn fin.
In familia Moraceae, speciile din genul Ficus sunt de mare importanta, iar la Malvaceae, Ceiba (Ceiba pentandra). Rubiaceae sunt un element proeminent al tufaturii cu ierburi si arbusti.
In Amazon exista specii de lecithidaceae numite coco de mono (Lecythis ollaria) si taparon sau ghiulea (Couroupita guianensis).
Cacao (Theobroma cacao) este originara din bazinul Amazonului, precum si ananasul (Ananas comosus), care este o planta in forma de trandafir din familia bromeliadelor.
Padurea tropicala africana
Copacii adaptati acestor conditii se gasesc in padurile mlastinoase din Congo. Printre altele, se remarca Entandrophragma palustre, Sterculia subviolacea si speciile de Manilkara si Garcinia.
Specii de pomi fructiferi, cum ar fi Dacryodes klaineana, se gasesc in padurea tropicala din vestul Africii, langa ecuator. In mod similar, exista arbori de lemn precum Strombosia glaucescens si arbori medicinali precum Allanblackia floribunda.
Nuca de cola (Cola nitida) folosita in productia de bauturi racoritoare sau bauturi de cola este originara din aceste jungle africane. Una dintre cele mai abundente familii de plante sunt leguminoasele precum Parkia bicolor, Parinari excelsa si Piptadeniastrum africanum.
Padurea tropicala asiatica
Specii adaptate acestor conditii cu radacini de stilt si pneumatofore se gasesc in padurile tropicale mlastinoase din Vietnam. Radacinile respiratorii (pneumatofore) sunt structuri anatomice specializate pentru aerare.
Printre altele, se remarca specii de Eugenia (Myrtaceae), Elaeocarpus (Elaeocarpaceae) si Calophyllum (Guttiferae).
In padurile tropicale din Thailanda si Malaezia este tec (Tectona grandis), care este un copac cu ulei si lemn de inalta calitate. O alta specie importanta de cherestea este Xylia dolabriformis cu un lemn dur si foarte apreciat.
In unele paduri, domina specii de arbori din lemn de esenta tare apartinand familiei Dipterocarpaceae.
Padurea tropicala din Oceania
In aceasta regiune exista paduri tropicale calde, cu un baldachin de pana la 30 m inaltime. Printre arbori se numara specii precum Rhus taitensis, Alphitonia zizyphoides si Casuarina equisetifolia.
Arboretul este dominat de feriga de cerb (Dicranopteris linearis) si arbusti de Macropiper puberulum si Psychotria insularum. In Australia si Noua Zeelanda exista paduri in care elementul dominant este speciile de eucalipt (Myrtaceae).
Fauna salbatica din padurea tropicala
Padurea tropicala americana
Cel mai mare carnivor din America tropicala traieste in aceste jungle, care este jaguarul sau tigrul american (Panthera onca). Exista, de asemenea, una dintre cele mai mari pasari de prada din lume, vulturul harpie (Harpia harpyja).
De asemenea, exista doua specii de lenesi cu trei degete (Bradypus tridactylus si Bradypus variegatus) si doua lenesi cu doua degete (Choloepus didactylus si Choloepus hoffmanni).
Exista diverse specii de primate, cum ar fi maimuta urlatoare (Alouatta spp.) si maimuta paianjen (Ateles spp.). Alte mamifere sunt tapirul (Tapirus terrestris) si pecarul cu guler (Pecari tajacu).
Dintre pasari, se remarca diferite specii de tucan (familia ranfastidas) si oriol (Ortalis ruficauda).
Printre serpi se numara constrictori precum boa de smarald (Corallus caninus) si inghititorul veninos (Boa constrictor). De asemenea, abunda serpi veninosi precum mapanare sau nauyaca (Bothrops spp.) si cuaima pina (Lachesis muta).
Singura specie de urs sud-american numita urs frontino sau urs cu ochelari (Tremarctos ornatus) traieste in padurile montane inalte ale Anzilor.
Padurea tropicala africana
Este habitatul leopardului (Panthera pardus), al cimpanzeului (Pan troglodytes si Pan paniscus) si al gorilei (Gorilla spp.). De asemenea, puteti gasi elefantul de jungla (Loxodonta cyclotis) si okapi (Okapia johnstoni).
In padurile tropicale de vest (Liberia, Coasta de Fildes, Guineea Ecuatoriala, Sierra Leone) locuiesc bovine cafalofino. In acest grup exista doua specii care sunt duikerul Jentink (Cephalophus jentinki) si duikerul zebra (Cephalophus zebra).
In cadrul Parcului National Tai (Coasta de Fildes) exista aproximativ 1.000 de vertebrate, evidentiind hipopotamul pigmeu (Hexaprotodon liberiensis). Printre serpii veninosi se numara mamba neagra (Dendroaspis spp.) iar printre constrictori pitonul (Python regius).
In junglele din Madagascar exista mai multe specii de lemuri endemice acelei mari insule.
Padurea tropicala asiatica
In Borneo locuieste urangutanul (Pongo pygmaeus), tapirul asiatic (Tapirus indicus) si leopardul innorat (Neofelis diardi), iar in Sumatra urangutanul de Sumatra (Pongo abelii).
La randul sau, in Thailanda si Malaezia traiesc tigrul (Panthera tigris) si elefantul asiatic (Elephas maximus).
Padurea tropicala din Oceania
Padurile tropicale din Queensland au o mare diversitate de marsupiale si pasari cantatoare. Exista si serpi constrictori din grupul pitonilor (Antaresia spp.).
Climat
Regiunea intertropicala se caracterizeaza prin ceea ce se numeste climat tropical, caracterizat prin temperaturi ridicate si umiditate ridicata. La randul sau, clima tropicala include diferite subtipuri climatice.
Dintre acestea in padurile tropicale gasim climat ecuatorial ploios, climat musonic si climat tropical umed-uscat.
Climat ecuatorial ploios
In padurile tropicale din apropierea ecuatorului gasim climatul ecuatorial ploios. Aceasta se caracterizeaza prin precipitatii mari si temperaturi ridicate (media anuala peste 27 ºC).
Acest tip de clima apare in jungla amazoniana, jungla Congo si jungla malaia. In unele locuri, precipitatiile depasesc 5.000 mm pe an, cum ar fi in peninsula Freetown din Sierra Leone.
In junglele din Choco (Colombia) se ating precipitatii de 13.000 pana la 16.000 mm pe an si nu mai putin de 3.000 mm.
Clima musonica
Sunt zone aflate sub influenta musonului (mase de aer venite din ocean incarcate cu umiditate dinspre est). Este asemanator climatului ecuatorial ca temperatura si precipitatii, dar este mai putin ploios si este tipic padurilor tropicale din Asia de Sud-Est.
Climat tropical umed-uscat
Se caracterizeaza prin prezentarea unui sezon ploios bine marcat si a unui sezon secetos cu o durata similara. Temperaturile sunt ridicate, desi prezinta mai multe oscilatii decat clima ecuatoriala.
Acesta este clima in care se dezvolta, de exemplu padurile tropicale semifoioase si de foioase din America.
Relief
Padurile tropicale sunt situate de la campii aluviale la nivelul marii, vai si platouri, pana la munti inalti, atingand 3.700 de metri deasupra nivelului marii. De exemplu, padurea tropicala amazoniana consta in cea mai mare parte din campii ondulate.
Padurea cu nori din lantul muntos Anzi se intinde de la 900 de metri deasupra nivelului marii pana la 3.600 de metri deasupra nivelului marii. Cele mai vestice paduri tropicale ale Africii se dezvolta pe campii ondulate intre 50 si 500 de metri deasupra nivelului marii.